Cum va coopera UE cu Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina după 2020?

09-04-2020
Cum va coopera UE cu Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina după 2020?
1. De ce UE a dezvoltat o nouă politică pentru Parteneriatul Estic?

Programul actual de Parteneriat Estic „20 de rezultate până în 2020” se apropie de final. Acum este necesar să dezvoltăm noi principii de colaborare. Începând cu luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a organizat consultări publice cu reprezentanții societății civile, guvernului, mediului de afaceri și mass-media din țările Parteneriatului Estic pentru a formula împreună obiective politice pe termen lung.

 

EU beyond 2020

Ca urmare a acestor consultări a fost stabilit în comun proiectul noii politici a Parteneriatului Estic. Noua politică   vizează îmbunătățirea vieții cetățenilor și dezvoltarea durabilă a țărilor partenere. De asemenea, politica urmărește  consolidarea poziției Uniunii Europene în lume.

Citiți despre parteneriatul estic și obiectivele sale citiți în cartele.

2. Prin ce diferă noua politică de cea veche?

În general, atât UE, cât și țările partenere sunt satisfăcute de rezultatele activității lor comune din ultimii 10 ani. În noua politică sunt identificate cinci domenii principale care vor ajuta parteneriatele să răspundă mai bine provocărilor timpului și să se concentreze mai mult asupra cetățenilor obișnuiți.

  • Economie durabilă;  
  • Asigurarea statului de drept și a securității;
  • Protecția mediului și a climei;
  • Transformarea digitală;
  • Societate incluzivă.

În politica nouă, mediul și digitalizarea au devenit domenii prioritare. De asemenea, această politică va promova egalitatea de gen, crearea locurilor de muncă și oportunități economice, în special pentru tineri.

 

3. Ce se va face exact și ce rezultate sunt scontate?

Unul dintre domeniile-cheie ale politicii este sporirea durabilității. În practică, aceasta înseamnă sprijinirea reformelor pentru modernizarea economiei, dezvoltarea democrației, a societății civile și protejarea mediului, ceea ce va oferi un efect pe termen lung și va contribui la dezvoltarea stabilă a țărilor și a securității acestora.

În sfera economică, UE propune aprofundarea integrării economice, precum și creșterea volumului comerțului, care aproape s-a dublat în ultimul deceniu. UE va continua să sprijine punerea în aplicare a Acordului de liber schimb (DCFTA) cu Ucraina, Georgia și Moldova, precum și să extindă cooperarea cu țări din afara DCFTA, de exemplu, prin acorduri industriale.  

Unul dintre principalele domenii ale activității comune este dezvoltarea unei economii circulare, economiei  „verde” și lupta împotriva schimbărilor climatice. UE va ajuta țările partenere să modernizeze procesul de producere, să reducă emisiile de carbon, să-și îndeplinească obligațiile care le revin în baza Acordului de la Paris.

 UE va investi în transformarea digitală a țărilor partenere și în integrarea lor în piața Digitală Unică a UE. Printre cele mai așteptate rezultate în acest domeniu se numără reducerea prețurilor de roaming, extinderea infrastructurii în bandă largă și accesul la Internet, sisteme electronice de gestionare convenabile.

Democrația, supremația legii și drepturile omului sunt condiții necesare pentru funcționarea unei economii de piață, atragerea investițiilor și dezvoltare durabilă.

UE și guvernele țărilor partenere vor continua lucrul în comun pentru combaterea corupției, pentru a asigura independența și imparțialitatea sistemului de justiție, cât și pentru a îmbunătăți guvernarea publică. UE va sprijini societatea civilă, mass-media independentă și va monitoriza progresul reformelor în domeniul supremației legii. O întârziere gravă sau chiar o regresie a reformelor în acest domeniu va duce la reducerea finanțării UE.

UE a elaborat o strategie de combatere a dezinformării orientate împotriva valorilor europene. Va exista mai multă comunicare cu privire la rezultatele pozitive ale cooperării dintre UE și țările partenere, lucrul cu tinerii și programe de formare pentru combaterea amenințărilor hibride.

4. UE promite împreună să soluționeze problemele comune. Și cum e cu coronavirusul?

UE va oferi sprijin țărilor partenere în domeniul sănătății - să modernizeze facilitățile medicale, să introducă sisteme electronice, să antreneze personalul medical și să facă asistența medicală accesibilă tuturor. Acest lucru va ajuta la tratarea mai eficientă a bolilor infecțioase și non-infecțioase, inclusiv coronavirus (COVID-19).

De asemenea, UE lucrează asupra atenuării efectelor socio-economice ale crizei.

5. Când va începe implementarea noii politici și câți bani va investi UE în aceasta?

Noua politică urmează a fi aprobată în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic, la care vor participa șefii de stat și de guverne. În a doua jumătate a anului, după negocieri ulterioare cu părțile interesate cheie, Comisia și Serviciul European pentru Relații Externe vor propune o listă a sarcinilor realiste și a rezultatelor preconizate ale cooperării.

Valoarea specifică a investițiilor va fi cunoscută după aprobarea Programului de finanțare multianual al UE.

6. Care sunt rezultatele politicii Parteneriatului Estic deja realizate?

În ultimii 10 ani, Parteneriatul Estic s-a dezvoltat pe baza valorilor partajate, a intereselor și obligațiilor reciproce, precum și a responsabilității comune. Acest parteneriat strategic a fost consolidat și dezvoltat prin acorduri importante privind asocierea și comerțul liber, parteneriate extinse, simplificarea regimului de vize și readmisie, și altele. Consultările organizate în 2019 au arătat că Parteneriatul Estic aduce rezultate pozitive pentru cetățenii Azerbaidjanului, Armeniei, Belarusului, Georgiei, Moldovei și Ucrainei. Printre evoluțiile pozitive ale programului „20 de rezultate până în 2020” se numără progresul în consolidarea economiei, a societății și a relațiilor dintre cele șase țări și UE.

În ultimul deceniu, comerțul dintre UE și țările partenere aproape s-a dublat. UE este partenerul comercial numărul unu pentru Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina, al doilea pentru Armenia și Belarus. Mai bine de 125 de mii întreprinderi mici și mijlocii din șase țări au beneficiat de finanțarea UE, asigurând 250 de mii de oameni cu locuri de muncă. Numai în anul 2018, 7250 de companii, dirijate de femei, au primit peste 60 de milioane de euro pentru dezvoltarea afacerii sale.

Pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, 20 de milioane de euro au fost alocate pentru extinderea rețelei europene TEN-T, care va permite până în 2030 construcția și repararea a 4800 km de autostrăzi și căi ferate.

Noile parcuri municipale de autobuse,  casele energetic eficiente și reforma sistemului de încălzire centrală sunt rezultatele Fondului de eficiență energetică și de mediu al E5P, care a oferit peste 150 de milioane de euro sub formă de subvenții pentru investiții. Acestea au ajutat la îmbunătățirea vieții a 8 milioane de oameni.

Parteneriatul estic  de asemenea aduce beneficii tinerilor și oamenilor de știință, cercetătorilor: 23 de mii de tineri au primit granturi prin EU4Youth și asistență la angajare, iar 915 cercetători din șase țări au primit finanțare pentru activitatea științifică de la Fundația Marie Curie.

Din 2016, datorită programului Erasmus+ 32 mii de studenți și profesori au participat în schimburi academice, iar 46 mii la alte programe de schimb de tineri, inclusiv de voluntariat.

S-au atins unele succese în îmbunătățirea calității guvernării, dar rămân multe de făcut în domeniul luptei cu corupția, în asigurarea supremației legii și în consolidarea mass-media independente și a societății civile.