Fii conștient de dezinformare: Gândește-te înainte să distribui

04-05-2020

Nimeni nu vrea să fie persoana care contaminează paginile prietenilor săi de pe rețelele de socializare cu teorii ale conspirației sau dezinformare. Folosește această listă pentru a te asigura că previi dezinformarea! 

VERIFICĂ ADRESA  

Uneori, oamenii greșesc când tastează o adresă web. Pentru a profita de asta, escrocii creează site-uri false care pot arăta ca niște instituții mass-media reale, bine cunoscute. 

  • În timp ce bbcnews1.com arată bizar în comparație cu adevăratul bbc.com/news, să-ți amintești dacă un site folosește .info sau .com ar putea fi mai dificil.  Pentru a evita să faci astfel de greșeli, marchează sursele preferate sau introdu numele site-ului de știri într-un motor de căutare. 
  • Dacă întâlnești un hyperlink într-un email sau pe rețele de socializare, treci cursorul peste hyperlink înainte de a face clic pe el.  În acest fel, poți vedea întreaga adresă și verifica dacă domeniul web este familiar.  Acest pas este, de asemenea, practică bună pentru a-ți proteja dispozitivele împotriva infectării cu malware. 

VERIFICĂ CONȚINUTUL 

  • Știrile sunt adesea destul de plictisitoare, cu excepția ocaziilor rare precum atunci când doi băieți au salvat un câine din apa foarte rece și acesta s-a dovedit a fi un lup.  Istoria despre băieții de altar care pun marijuana intr-o cadelniță este aproape la fel de interesantă, dar, din păcate, este falsă.  Primul tău instinct despre veridicitatea unei istorii nu este întotdeauna de încredere, așa că asigură-te că verifici conținutul în alte moduri. 
  • Dacă articolul pe care îl citești provine dintr-o sursă necunoscută, verifică conținutul acesteia în jurnalismul profesional care corespunde standardelor industriei, cum ar fi BBC, Deutsche Welle, sau New York Times.  Uneori paginile web ale ministerelor sau ale guvernelor pot fi de ajutor. 
  • Și nu, un număr mare de urmăritori nu înseamnă neapărat că un cont de rețea de socializare este o sursă de încredere. 
  • Uneori, articolele de câțiva ani în urmă reapar și sunt apoi utilizate în afara contextului fie în forma lor originală, fie cu modificări.  Verifică întotdeauna data publicării și urmărește cu atenție informațiile sau statisticile care sunt învechite. 

 NU TE LĂSA PĂCĂLIT 

  • Un text care susține că s-a întâmplat ceva, deoarece un grup secret cu intenții răuvoitoare este în spatele acestei situații, trebuie să sune imediat ca un semnal de alarma. Acel semnal de alarmă trebuie să devină mai puternic dacă articolul îți spune că: 
  • Nimic nu este întâmplător 
  • Nimic nu este așa cum pare  
  • Totul este conectat  

VERIFICĂ INSTITUȚIA 

  • Mass-media credibilă, profesională nu se lasă pradă teoriilor conspirației și păstrează opiniile unilaterale unde le este locul: în editorialele de opinie. 
  • Jurnalismul respectabil respectă standardele definite ale industriei: un articol trebuie să aibă mai multe surse și să reprezinte viziuni divergente pentru a prezenta o evaluare echilibrată a unei probleme. 
  • Dacă ai îndoieli, consultă secțiunile Despre și Contacte ale instituției. Dacă este într-adevăr o agenție de știri fiabilă, ar trebui să găsești lista jurnaliștilor care lucrează acolo și informații transparente despre organizație și finanțarea acesteia. 
  • Atunci când sunt abordate, instituțiile de dezinformare folosesc adesea logica inversă și pot susține că nu ei, dar tu îi derutezi sau dezinformezi pe alții.  Așa cum Darth Putin a scris un tweet genial:  “Dacă arată ca o rață, face mac ca o rață, neagă că este o rață, cere să dovedești că este o rață, te acuză că ești o rață, spune că câinele tău este o rață, că pisica prietenului tău este o rață și că toate cele 3 “rațe” menționate mai sus sunt rusofobe, este o rață Kremlin.” 

VERIFICĂ AUTORUL 

  • Cunoști autorul articolului? Poți găsi lucrări anterioare?  Un jurnalist bine respectat are întotdeauna un istoric. 
  • Când ai îndoieli, verifică dacă autorul (sau cuvinte-cheie sau secțiuni ale textului) afișează rezultate pe un site de verificare a veridicității informației. Și dezinformarea lasă urme. 
  • Există măcar jurnalistul? Unii autori necinstiți publică sub un nume inventat. 

VERIFICĂ SURSELE 

  • Câteodată, un expert nu este cu adevărat expert, ci mai degrabă un “expert”, specializat de exemplu în Statul Profund, extratereștri străvechi și politica externă în același timp. 
  • Și uneori think tank-urile care promit să răspândească idei progresive și gândirea critică sunt doar bunul vechi pro-Kremlin 
  • Dacă o istorie folosește doar surse anonime sau nu folosește de loc surse, acest lucru trebuie să te facă precaut. 

 VERIFICĂ IMAGINILE 

  • A vedea nu mai este întotdeauna a crede.  Câteodată, imaginile sunt folosite în altă țară sau refolosite peste câțiva ani într-un context complet diferit.  Astfel de imagini utilizate greșit pot fi folosite ca “dovadă” că a fost un protest împotriva restricțiilor legate de coronavirus sau împotriva NATO, când de fapt nu a avut loc. 
  • Verifică dacă o imagine a fost folosită înainte prin încărcarea acesteia pe Google Reverse Image Search sau TinEye. 
  • Schimbând compoziția, unghiul sau doar decupând fotografia, o mulțime poate arăta fie minusculă, fie uriașă.  Și mai există, desigur, și întreaga lume de software de editare a fotografiilor… 
  • Video-urile nu sunt mai bune, întrucât shallowfakes (falsurile superficiale) sau deepfakes (falsurile profunde) devin mai ușor de făcut pe zi ce trece. Vezi aceste istorii în The Wall Street Journal și The New York Times. 

GÂNDEȘTE-TE ÎNAINTE SĂ DISTRIBUI 

  • Scopul unui titlu este de a-i face pe oameni să facă clic pe el.  Nu înghiți momeala, citește mai întâi articolul (și distribuie-l doar atunci)! 
  • Dacă vezi ceva foarte popular pe rețelele de socializare, ai grijă la boți! Ar trebui să fie suspect dacă un cont postează mai mult decât este posibil uman, are probleme de limbaj sau sintaxă, sau nu poate purta o conversație. 
  • Și nu, ceva distribuit pe scară largă nu înseamnă automat că este adevărat.  De fapt, nici nu înseamnă că este popular,deoarece cumpărarea a 50.000+ like-uri, share-uri, retweet-uri și vizualizări costă doar câteva sute de euro. 
  • Dezinformarea țintește adesea emoțiile, făcând apel la sentimentul nostru de nedreptate, frică, urgență, dezgust și alte sentimente negative. Imaginile, emoji-urile și titlurile puternice adaugă la mesajul emoțional al unui articol sau al unei postări de pe rețelele de socializare.  Atrage atenția la modul în care aceste tactici sunt folosite în combinație pentru a transmite un anumit mesaj. 
  • Glumele și satira au propriile moduri de exprimare și nu trebuie să fie bazate pe fapte. De aceea sunt glume sau satiră.  Poți să râzi, dar nu le trata ca adevărul dezvăluit. 

VERIFICĂ CE FAC VERIFICATORII VERIDICITĂȚII INFORMAȚIILOR  

Baza de date de dezinformare despre coronavirus – FIRSTDRAFT 
Verificatori ai veridicității informațiilor: Polygraph, StopFake,Snopes, și Politifact 
Găsește-ți verificatorul local al veridicității informațiilor din această listă sau uite-te aici pentru a găsi organizații care lucrează împreună cu Facebook 

Investigații online – Bellingcat 
Expunerea și explicarea dezinformării – Digital Forensics Lab 

Inițiative europene: 
Baza de date EUvsDisinfo 
Comisia Europeană: Euromituri 
Think Tank-ul Parlamentului European: Dezinformarea 
Alegerile Europene 2019 

Dacă ai nevoie de mai multe informații, consultă lista noastră de lecturi.  Și dacă crezi că știi tot ce am scris aici și mai multe, împărtășește-ți cunoștințele cu alții! 

Articol publicat în Engleză și Rusă de către euvsdisinfo.eu