Cum Uniunea Europeană ajută femeile din Moldova să își schimbe țara

06-03-2018

De la cercetarea în protecția solurilor, educarea societății civile prin traininguri, asigurarea vizibilității instituțiilor publice sau trasnformarea unui vis personal într-un business desucces, articolul prezintă istoriile de succes a cinci femei din Republica Moldova, care au fost inspirate și sprijinite de programele ale UE, iar astăzi lucrează pentru a-și schimba țara spre bine.

Corina Leah, omul de știință care și-a perfectat abilitățile prin programul Erasmus+

Corina Leah este un tânăr om de știință, care a reușit deja să aducă contribuții la mediul științific din Republica Moldova. Corina a lucrat ca inginer-pedolog la Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului “Nicolae Dimo”. Are deja câteva publicații în domeniu, iar în curând își dorește să scrie și o carte.

Calitățile profesionale, dar și cele personale, Corina spune că și le-a cizelat în timpul petrecut în Austria, la Universitatea Karl-Franzens din Graz, unde studiat un an la faculattea de Biologie, prin programul studențesc Erasmus Mundus European Mobility with Neighbouring ReGion in the East.

Corina a frecevntat cursuri de care nu a avut parte în Moldova și a studiat mai intens și partea practică a meseriei.

O istorie a Corinei Leah, absolventă Erasmus din Moldova

“Sistemul de învățământ austriac se deosebește de cel moldovenesc: poți  alege disciplinele pe care dorești să le frecventezi,  poți să îți organizezi ziua de studiu, în unele cazuri chiar și semestrul, ai acces liber la mai multe surse de informație și săli de computer”, spune Corina.

Programul Erasmus+ este în primul rând o provocare, care sporește dezvoltarea personalității prin libertatea de a gândi și luarea deciziilor, abilitatea de a fi stăpân pe diverse situații”.

Experiența i-a schimbat nu doar viziunea despre studii, ci și despre lume în general.

După un schimb de experiență urmează momentul când o lume întreagă devine familie, când diferențele culturale nu mai sunt o barieră de comunicare și integrare socială. Acestă situație este valabilă și pentru mine: oriunde aș merge în călătorie, într-o lume atât de mare, mă simt ca acasă. Încurajez această inițiativă și îndemn studenții să aplice la program”, concluzionează Corina.

Steliana Burlacu, formatorul care a adus acasă experiența sa de peste hotare

Steliana Burlacu este un formator pentru soecietatea civilă din Republica Moldova. Steliana Burlacu a creat și Fundația pentru Educație și Dezvoltare, organizație neguvernamentală, ce își propune să ridice calitatea vieții oamenilor în cele mai diverse domenii, prin cercetări, educație, traininguri de dezvoltare.

Steliana Burlacu spune că a fost inspirată de programul Training of Trainers”, organizat de proiectul “Societatea Civilă. Dialog pentru Progres”.  Programul a fost creat pentru a pregăti formatori calificați pentru organizațiile societății civile din țara lor.

Steliana Burlacu a câștigat și un grant oferit de acest program, care a ajutat-o să își continuie activitatea în sectorul neguvernamental.

“Aveam și anterior experiență în domeniu, dar programul m-a inspirat să îmi continui munca. Am conștientizat importanța factorului de participare a societății civile în procesul de dezvoltare a țării”, a mai spus Steliana Burlacu.

Fundația Stelianei Burlancu a lansat deja două programe de dezvoltare umană, acreditate de asociații europene: una în domeniul art-terapiei și alta, în dezvoltare transpersonală.

Organizațiile din Moldova deja singure solicită traininguri de la Fundație.  “În practică, m-am afirmat deja ca formator”.

Prin activitatea sa, Steliana Burlacu își propune să aducă acasă experiența din afară.

"Moldova, ca teritoriu și potențial, ar putea deveni un model de trai asemeni Elveției sau Belgiei. Este suficient să studiem și să preluăm modelele de organizare și calitate a vieții la toate nivelele din aceste state. Planific preluarea experiențelor din afară prin intermediul unor proiecte internaționale de amploare în colaborare cu organizații de specialitate cu acest scop."

“Țin foarte mult la Moldova și îmi dau seama că dacă plecăm cu toții, rămâne țara a nimănui. Voi face tot posibilul pentru a aduce în țară experiența din afară, pentru ca să reușim și noi”, a concluzionat Steliana Burlacu.

Ana Statova, antreprenoarea care și-a transformat iubirea pentru tradiții într-o afacere prosperă

Ana Statova este o femeie de afaceri din Republica Moldova, UTA Găgăuzia, care a deschis o pensiune agro-turistică, “Gagauz Sofrasi”, în Congaz. Antreprenoarea a obținut suport financiar și tehnic prin programul “Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia (SARD).

Inspirată de nunțile mari care se organizau în UTA Găgăuzia, Ana Statova a decis să deschidă prima sală de festivități din Congaz.

“Nunta este singurul eveniment care îi adună pe toți. Găgăuzii sunt un popor foarte primitor. Unii oaspeți, veniți de departe, obișnuiau să întrebe «Unde aici se poate de înnoptat?»  și mie mi-a venit în gând ideea unui hotel”, explică cu entuziasm Ana Statova.

“Găgăuz Sofrasiși-a început viața cu două căsuțe mici, dar și un mic muzeu cu obiecte care reflectă ocupațiile și portul din trecutul Congazului. Cu timpul, antreprenoarea a decis să își dezvolte afacerea, cu accent anume pe tradițiile regiunii. Proiectul unei adevărate vile etnice tradiționale a fost susținut de UE și Ana Statova a început să își construiască visul.

Oamenii din oraș au început să contribuie cu obiecte de ale străbunilor lor, pe care le găseau acasă, venea cu sfaturi despre elementele arhitecturale. Până în ziua de azi completăm vila, cu atâta iubire. Dumnezeu îmi trimite în cale oameni care tot își doresc să păstreze tradițiile noastre”, povestește Ana Statova.

Parte din farmecul vilei este arhitectura acesteia: câteva căsuțe din lemn, care formează o adevărată curte în miniatură. Complexul poate acomoda 20 de oameni și este construit în întregime din materiale ecologice. Elementele arhitecturale repetă, în cele mai mici detalii, viața oamenilor din regune, de acum 100 de ani.

Ana Statova își propune să organizeze și degustări de vin în beciul proaspăt construit, iar la terasa pitorească să fie servite bucate tradiționale din regiune.

 “Trebuie de făcut totul cu iubire, atunci îți reușește”, spune Ana Statova.

Raisa Novițchi,  ofițerul de presă de la Poliția de Frontieră care aduce culoare în instituție

Raisa Novițchi a început să lucreze la Poliția de Frontieră din 2010, ca specialist principal. Astăzi este șeful Secției relații publice și s-a implicat în câteva campanii de informare, unele sprijinte de Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontiera în Moldova și în Ucraina (EUBAM).

“Astăzi suntem mult mai transparenți, mai receptivi, spune Raisa Novițchi. „Poliția de Frontieră a devenit și mai vizibilă în spațiul public”.

În 2016, tot cu suportul EUBAM,  au lansat și platforma online frontiera.gov.md, prin care călătorii pot obține informații utile despre circulația la frontiera de stat.

Există planuri să lanseze și o campanie de informare a cetățenilor care trăiesc în localitățile de la de frontieră.

În fiecare an, de întâi martie, ne întâlnim cu colegii din România și facem schimb de mărțișoare.  E o acțiune frumoasă”, mai povestește Raisa Novițchi și spune că presa din Moldova deja știe că an de an Poliția de Frontieră organizează de sărbători ceva inedit.  La sărbătorile de iarnă s-a mers și la frontiera ucraineană, unde echipa din Moldova a colindat colegii din Ucraina.

Deși în continuare se vede în secția de comunicare de la Poliția de Frontieră, Raisa Novițchi spune că ar încerca să lucreze și nemijlocit la frontiera statului, fie la controlul vamal sau în patrulare. “Aș vrea să văd cum aș reacționa în diverese cazuri”, spune Raisa Novițchi.  Îmi place ceea ce fac, mai cu seamă uniforma”, glumește comunicatoarea de la Frontieră.

Diana Gudima, femeia de afaceri care a adus croissantele în Moldova

Diana Gudima este de părere că fiecare trebuie să contribuie cu ceva frumos pentru țara sa. Prin afacerea sa cu produse patisere, ea încearcă să aducă produse de calitate în Moldova, dar și locuri de muncă.

Ideea afacerii i-a venit Dianei Gudima în timpul călătoriilor.

“Călătorind în afara țării împreună cu familia, deseori în Italia și Spania, la micul dejun savuram un croissant delicios cu o cafea. Revenind în țară ne-am dat seama că la noi acasă, în Republica Moldova, lipsește această tradiție și chiar dacă există este doar puțin dezvoltată”, spune Diana Gudima.

Astfel a apărut “CON-DELICIAS”, companie care produce și comercializează croissante în asortiment.

Dezvoltarea companiei a fost posibilă printr-un grant oferit de programul european PARE 1+1.

“După multe luni de încercări, am obținut receta secretă a unui croissant congelat, gata pentru a fi copt”, povestește Diana Gudima.

Pentru început, businessul s-a concentrat pe segmentul hotelelor, restaurantelor și cateringului, iar mai apoi au decis să creeze ceva pentru familiile moderne, care nu au mult timp pentru a petrece la bucătărie. Astfel, a apărut și ideea de croissant congelat, gata pentru a fi copt.

“Pe viitor ne propunem să lărgim producerea și asortimentul, totodată dorim deschidem și o patiserie unde să te poți relaxa împreună cu familia, savurând din cele mai delicioase croissante”.

Autor: Adriana Vlas

Article published in Romanian by UMEDIA (Moldova)